16 februarie 2013

Profesorul Dumitru Constantin-Dulcan despre noua conștiință și noua spiritualitate



„Religia” mea este o căutare şi o trăire a esenţei ultime a Universului şi nu are nimic comun cu modul istoric în care s-au implicat instituţiile sale reprezentative. Ele pot persista sau pot să dispară în funcţie de vântul istoriei şi de capacitatea lor de adaptare, de remodelare, de actualizare, dar esenţa de dincolo de măruntele orgolii şi ambiţii omeneşti va fi eternă.
Pledez pentru eternitatea acestei esenţe.

Fragment din În căutarea sensului pierdut:

CAPITOLUL 12

AVERTISMENTE DIN „ETER" PENTRU O NOUĂ SPIRITUALITATE

   Omul viitorului va fi unul iniţiatic, spiritualizat, conştient de originea sacră şi de sensul venirii sale pe lume, ne spune Jean-Paul Bertrand.
   Omul viitorului va fi obligat, ca alternativă a auto-extincţiei, spre care merge cu paşi repezi, să-şi edifice o nouă conştiinţă, o nouă spiritualitate în acord cu sensul său originar. Criza morală a lumii moderne, la care asistăm cu o stranie şi aş spune, inconştientă pasivitate, este expresia nivelului scăzut al conştiinţei umane. Pentru că factorul fundamental în trăirea umană îl constituie conştiinţa sa.
   Este nevoie de o altă conştiinţă, de o ştiinţă a conştiinţei în acord cu întreaga cunoaştere începând de la tradiţiile spirituale ale lumii antice, traversând istoria religiilor şi ajungând la achiziţiile celor mai noi ştiinţe despre om şi Univers. Basarab Nicolescu subliniază şi el acest imperativ afirmând: „înţelepţii tuturor timpurilor au înţeles că evoluţia omului este evoluţia conştiinţei sale”.
   Facilitatea comunicării în lumea modernă permite accesul la informaţie pentru o imensă majoritate a lumii, pregătind astfel terenul pentru o înţelegere a adevărului despre sine.
   Omul are nevoie de o altă istorie, propice armoniei dintre sine şi Univers, dintre sine şi natură, dintre oamenii de pretutindeni, transgresând obstacolele puse de apartenenţa la o religie, ţară, cultură sau sistem politic. Egalitatea în fata şanselor, accesul demn la resurse, securitatea şi respectul persoanei, pacea şi armonia dintre oameni nu pot deveni realitate decât în condiţiile unei mutaţii în conştiinţă, în gândire.
   Este neîndoielnic pentru mine că acesta a fost dintotdeauna un vis, că omenirea a fost amăgită cu multe utopii, de-a lungul istoriei sale. Dar nu numai că aceste premise „plutesc în aer”, sunt însă tot mai pregnant comentate şi de o serie de alte surse, din care aş dori să amintesc doar câteva, care mi se par a fi mai credibile.

▫▫▫


Profesorul universitar dr. Dumitru Constantin-Dulcan este medic neurolog și psihiatru de excelență, autor a numeroase monografii, tratate și cărți de înaltă valoare științifică, dar și eseistică, cu ample deschideri spre Filosofia Științei. Cartea sa, Inteligența materiei, a fost distinsă cu premiul „Vasile Conta” al Academiei Romane (1992). Profesorul Constantin-Dulcan este membru al unor prestigioase societăți științifice naționale și internaționale, autor de brevete de invenții, titular al unor cursuri universitare importante, precum și deținătorul a numeroase premii științifice și literare. A studiat, lucrat și călătorit în spațiul occidental (Europa, SUA, Canada, Australia), dar și în cel oriental (China, Japonia, India).

Între lucrările apărute:

Inteligența materiei, Editura militară, București 1981
În căutarea sensului pierdut, Editura EIKON, Cluj 2008
Inteligența materiei, ediție revizuită, Editura EIKON, Cluj 2009
Către noi înșine, Editura EIKON, Cluj 2010