16 mai 2010

John Noyce, Divinul Feminin - Viziuni si profetii in traditia sapientiala

Editura Herald prezintă cartea „Divinul Feminin - Viziuni şi profeţii în tradiţia sapienţială”, aparută de curând în colecţia Logos. Autorul lucrării, cercetătorul australian John Noyce, explorează modul în care imaginile feminine ale Înţelepciunii sau Divinităţii au fost invocate de-a lungul istoriei, în tradiţiile religioase şi literare ale Europei.

În viziunea autorului, noţiunea de „o singura Zeiţă, mai multe manifestări”, care este acceptată în studiile asupra istoriei religiilor din Asia de Sud, s-ar putea aplica, de asemenea, tradiţiilor esoterice occidentale cu rădăcini în misticismul iudaic şi creştin.

Descrieri ale acestor apariţii feminine, prezentate în această lucrare ca „viziuni”, pot fi găsite într-o arie diversă de relatări scrise care au fost categorisite ca „filosofie”, „religie” şi „literatură”; toate au fost folosite în această carte.

Capitolul I: Sophia şi Înţelepciunea feminină

Capitolul I prezintă o privire de ansamblu asupra Înţelepciunii feminine, începând cu Proverbele din secolul al VIII-lea BCE, până la Suso şi contemporanii săi, în sec. al XIV-lea şi al XV-lea CE, cu un accent deosebit pe manifestările Divine, aşa cum au fost primite în viziuni şi vise şi înregistrate în diferite forme scrise. Multe dintre scrierile care au supravieţuit din această perioadă prezintă Divinitatea în termeni masculini, ca un Dumnezeu Atotputernic, exercitându-Şi autoritatea asupra naturii. Totuşi, în tradiţia sapienţială, Înţelepciunea este prezentată în termeni feminini, în legătură cu natura. Se poate argumenta că descrierile Înţelepciunii feminine întâlnite în această perioadă, şi, îndeosebi în perioada medievală, pot fi considerate ca furnizând forme alternative de expresie a unei viziuni matriarhale asupra Divinului.

Capitolul II: Viziuni ale Sophiei în Europa modernă timpurie

Acest capitol este o analiză a teozofiei sophianice de la începuturile ei, în scrierile lui Jakob Boehme, la începutul sec. al XVII-lea. Aici sunt prezentaţi misticii englezi John Pordage şi Jane Lead, teozofii germani Johann Georg Gichtel şi Gottfried Arnold, precum şi influenţa lor asupra romanticilor germani Novalis, Holderlin şi Goethe, în zorii secolului al XIX-lea.

Capitolul III: Sophia şi tradiţia mistică rusă

Nu există o conştiinţă unică asupra Înţelepciunii (Sophia) în tradiţia occidentală. S-a acordat relativ puţină atenţie originilor înţelegerii Sophiei venind din spaţiul rus. Acest capitol sugerează existenţa a două surse, şi anume: înţelegerea Sophiei ca Înţelepciune Divină în Bizanţ şi înţelegerea teozofică boehmiană a Sophiei, introdusă ulterior în Rusia. Sunt prezentate şi comentate aici viziunile lui Vladimir Soloviev (1853-1900), a cărui înţelegere asupra Sophiei a avut o influenţă covârşitoare asupra scriitorilor de mai târziu, inclusiv asupra celor din mişcarea simbolistă. Capitolul se încheie cu examinarea infleunţei lui Soloviev asupra scriitorilor contemporani şi a celor de mai târziu, din tradiţia ortodoxă.

Capitolul IV: Viziuni profetice ale Divinului Feminin în secolul al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea

În secolele XIX şi XX, scrierile despre Divinul Feminin au început să dezvolte o viziune despre o transformare socială generată de o iminentă întrupare a Divinului Feminin în formă umană. Aici sunt incluşi vizionarii englezi William Blake şi Goodwyn Barmby, scriitorii Hans Christian Andersen şi Nathaniel Hawthorne, spiritualiştii/teozofii englezi şi francezi Lady Caithness, Anna Kingsford şi gnosticii Jules Doinel şi Leonce Fabre Des Essarts.

Capitolul se încheie cu prezentarea teoriilor care vorbesc despre apropierea „celei de-a treia Ere”, cea a Divinului Feminin. Unele teorii sunt inspirate, direct sau indirect, de scrierile lui Joachim da Fiore, călugăr creştin din sec. al XII-lea, şi se regăsesc într-o mare diversitate de scrieri datând din sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea, în toată Europa, inclusiv în cele aparţinând exilaţilor ruşi Zinaida Gippius şi Dmitri Merezhkovskii, precum şi în cele ale disidentului rus de mai târziu, Daniil Andreev.

Despre autor:
John Noyce este un scriitor si cercetator australian, specializat in istoria spiritualitatii. A fost preocupat initial de istoria sociala britanica si europeana, pentru ca ulterior sa se orienteze spre studiul istoriei religiilor din Asia de Sud. Cercetarile sale urmaresc cu precadere tema Divinului feminin, pe care il descopera ca fiind un motiv recurent in literatura religioasa si spirituala dintr-o arie larga de culturi.
Obtine diploma de master in religie si teologie la Universitatea Monash, Australia.
Este fondatorul si editorul de limba engleza al enciclopediei online Sahaj A-Z.

HERALD, Bucureşti 2010
ISBN 978-973-111-162-9